Meniu principal

Motivare: Arestarea preventivă a lui Ionel Arsene, necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică

Motivare: Arestarea preventivă a lui Ionel Arsene, necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică

Curtea de Apel Bacău susţine că arestare preventivă a lui Ionel Arsene, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Neamţ şi liderul filialei judeţene a PSD, era necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, evidenţiată de instanţă pe mai multe planuri.

Curtea de Apel Bacău precizează în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Ionel Arsene, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Neamţ şi liderul filialei judeţene a PSD, că există probe suficiente că acesta ar fi săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă de care este acuzat. 

“Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bacău apreciază că aceste probe sunt suficiente pentru a reţine că rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, prin primirea sumei de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-şi exercite indirect influenţa asupra lui H.G., preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, cu scopul de a-l declara incompatibil pe T. C. (în acea perioadă preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ şi preşedintele UNPR Neamţ)”, se arată în motivare.

Instanţa consideră că privarea de libertate a lui Ionel Arsene este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.

“Raportând considerentele teoretice expuse la situaţia concretă din dosar, Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bacău constată că privarea de libertate a inculpatului e necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, care se evidenţiază pe mai multe planuri, acestea întrepătrunzându-se unele cu altele”, precizează sursa citată.

Un prim plan, notează instanţa, derivă din gravitatea abstractă a comiterii unor fapte de corupţie, gravitate recunoscută drept una ridicată în orice societate democratică în care domnia legii este de cea mai importanţă în dezvoltarea sa sub toate aspectele. 

“O asemenea societate nu poate funcţiona normal fără ca persoanele care reprezintă o autoritate sau chiar o funcţie publică să nu fie la adăpost de orice bănuială de influenţă, în alt mod decât cel reglementat legal sau administrativ. În considerarea acestui deziderat, primordial în asigurarea ordinii de drept, orice încercare de corupere a unui funcţionar se impune a fi sancţionată dur şi imediat. Combaterea acestei maladii sociale a constituit o preocupare constantă pentru autorităţi şi face obiectul a numeroase instrumente juridice naţionale şi internaţionale”, se mai arată în motivare.

Printre aceste instrumente juridice se află Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York, la 31 octombrie 2003, Convenţia penală privind Corupţia a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999. 

“Se subliniază acolo că fenomenul corupţiei constituie o ameninţare pentru stabilitatea şi siguranţa societăţilor, subminând instituţiile şi valorile democratice, valorile etice şi justiţia, compromiţând dezvoltarea durabilă şi statul de drept; corupţia subminează principiile de bună administrare, echitate şi justiţie socială, denaturează concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi bazele morale ale societăţii”, se mai arată în motivare.

Instanţa mai notează că şi din Strategia naţională anticorupţie, adoptată de Guvernul României, că la nivelul percepţiei publice corupţia continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local.

Totodată, Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupţie, cu deosebire la nivel înalt, menţionează motivarea Curţii de Apel Bacău.
Un al doilea plan se referă la condiţiile concrete în care se presupune că a fost comisă fapta.

“Inculpatul, la acea dată având calitatea de deputat şi preşedinte a organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat Neamţ a făcut o înţelegere cu Primarul municipiului de reşedinţă de judeţ, Piatra-Neamţ, (în cauză sunt suspiciuni că la înţelegere a participat şi un om de afaceri) pentru a determina constatarea unei stări de incompatibilitate sau unui conflict de interese a Preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, prin traficarea, respectiv, cumpărarea de influenţă prin intermediari (inclusiv a unui ziarist, redactor şef la un cotidian naţional) a preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, instituţie publică special creată pentru a preveni şi semnala astfel de situaţii care constituie surse importante de corupţie şi de obţinere frauduloasă de bani din bugetul public”, menţionează Curtea de Apel Bacău.

Instanţa consideră că în acest mod “s-a încercat deturnarea caracteristicilor şi funcţiilor specifice unei instituţii publice, care avea menirea de a sprijini combaterea corupţiei, în scop de răfuială politică şi de preluare a unei funcţii cu acces direct la o importantă sursă de bani publici, însă nu pe calea legală, firească într-o democraţie consolidată, anume prin obţinerea unui mandat de ales local”.

Curtea mai precizează că “modalitatea josnică” prin care s-a încercat înlăturarea unui oponent politic generează “un profund sentiment colectiv de respingere”.

“Modalitatea josnică în care s-a încercat înlăturarea unui oponent politic dintr-o funcţie electivă importantă, prin ocolirea votului acordat în cadrul alegerilor locale, nu poate genera decât un profund sentiment colectiv de respingere şi se constituie tocmai într-o stare de pericol pentru ordinea publică, în care cetăţenii trebuie să aibă siguranţa că votul lor contează, ca o componentă esenţială a exercitării suveranităţii populare”, se mai arată în motivare.

Cel de-al treilea plan stabilit de Curtea de Apel Bacău este identificat tocmai în valorile sociale concrete care se presupune că au fost lezate şi au determinat apartenenţa traficului de influenţă la grupul infracţiunilor de corupţie. Instanţa notează că prin fapta sa Ionel Arsene a declanşat “noi valenţe dăunătoare încrederii în sistemul politic” pe care opinia publică trebuie să-l perceapă dincolo de orice suspiciune de corupere.

“Lipsa unei riposte ferme a societăţii ar induce un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranţă în opinia publică, ar întreţine climatul infracţional devoalat public prin acuzaţia în materie penală adusă unui important lider politic local şi ar crea inculpatului şi celor tentaţi să comisă fapte similare impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea tacită a acestora şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi de protecţie a statului, fapt care în final s-ar repercuta negativ asupra actului de justiţie”, mai menţionează sursa citată.

În finalul documentului, instanţa notează că interesul general reclamă arestarea preventivă a lui Ionel Arsene.

“În consecinţă, sintetizând cele expuse, Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bacău constată că interesul general reclamă privarea de libertate a inculpatului la acest moment, fără ca prin aceasta principii fundamentale ce guvernează procesul penal, cum ar fi prezumţia de nevinovăţie sau dreptul la apărare, să fie afectate”, se mai precizează în document.

Magistraţii Curţii de Apel Bacău au admis, pe data de 29 ianuarie, propunerea procurorilor şi au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Ioan Arsene, preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ şi lider al filialei judeţene a PSD. El fusese reţinut pentru 24 de ore în 18 ianuarie, ulterior Tribunalul Bacău dispunând plasarea sa sub control judiciar.

Arsene este acuzat de către procurorii DNA că în 2013, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a PSD, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro “pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală”.

Banii remişi de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului Bucureşti urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.

După arestarea sa preventivă, Ionel Arsene a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului  Judeţean Neamţ, prin ordin al prefectului.

Ți-a plăcut articolul?





Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked as *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.