Meniu principal

Lazăr cere avizul preşedintelui Iohannis pentru începerea urmăririi penale a lui liescu, Roman şi Voican Voiculescu

Ion Iliescu a ieșit din hibernare

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a transmis preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii față de fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier – Petre Roman şi fostul vicepremier – Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei.

Conform Parchetului general, Ion Iliescu era membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989.

Petre Roman a fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989, iar Gelu Voican Voiculescu a avut calitatea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.

“Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se întemeiază pe prevederile constituţionale şi legale (art. 109 alin. 2 din Constituţia României, respectiv art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999), precum şi pe Decizia Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008”, precizează Parchetul General.

Dosarul “Revoluţiei din 1989” este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.  

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem pentru infracţiuni contra umanităţii.

Printre cei care au fost audiaţi de procurori în acest dosar, în calitate de martor, s-au numărat fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, Laszlo Tokes, Ion Caramitru şi Mircea Dinescu.

În 18 decembrie 2017, Parchetul General anunţa că a fost stabilită componenţa comandamentului politico-militar care a preluat puterea totală în România, la foarte scurt timp după fuga lui Nicolae Ceauşescu. “Referitor la acest aspect a existat o eficientă colaborare cu principalele facultăţi de drept din ţară (Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi), concluzionându-se, fără echivoc, faptul că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. În această etapă a anchetei, este posibilă o mai bună stabilire a conduitei membrilor noii puteri politico-militare şi acţiunile de legitimare a acesteia pe plan intern şi international”, explica Parchetul.

De asemenea, a fost realizată edificarea parţială referitoare la “declanşarea şi executarea diversiunii militare începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989”. “Este cert faptul că diversiunea a existat, s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite”, preciza Parchetul ICCJ.

“Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecinţe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii şi mijloacelor militare de comunicaţii, astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză teroristă. De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecinţe deosebit de grave”, mai spunea Parchetul.

Parchetul ICCJ menţiona şi că “în legătură cu aceeaşi diversiune au fost obţinute date care demonstrează că în anul 1987 forţele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura ţevii şi imitatoare privind desantul de paraşutare”.

“Au fost realizate progrese notabile pentru înţelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate şi anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acţiune cât şi din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de aşteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii şi eventualele complicităţi în realizarea acesteia”, spune Parchetul ICCJ.

Totodată, Probele administrate au permis o bună edificare cu privire la solicitarea de ajutor militar străin (sovietic) şi consecinţele grave ale unei astfel de solicitări pentru structurile militare interne şi populaţia civilă.

“Această realitate este necesar a fi coroborată cu situaţia militară alarmantă care a existat de-a lungul întregii frontiere de stat a României în luna decembrie 1989”, susţinea instituţia.

Totodată, a fost clarificată succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. “Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu. Astfel, până la execuţia celor doi, survenită la  data de 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora”, afirma Parchetul General.

“Au fost stabilite, prin probe, evenimentele care au avut drept consecinţă moartea şi rănirea unor persoane în diverse localităţi aflate pe întregul teritoriu al ţării.  Au fost clarificate circumstanţele şi împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgenţă a fostului preşedinte şi a soţiei acestuia,  judecarea propriu-zisă, motivaţiile reale care au stat la baza acestei acţiuni şi, mai  apoi, executarea soţilor Ceauşescu.  Nu în ultimul rând, este important de precizat faptul că, după anul 1989, probe importante, de natură să stabilească adevărul privind Revoluţia, au fost distruse sau alterate, ceea ce face dificilă stabilirea, cu claritate, a unui raport de cauzalitate între anumite conduite, acţiuni sau inacţiuni şi consecinţele deosebit de grave ale evenimentelor din decembrie 1989”, mai nota Parchetul.       

Instituţia preciza că ancheta a inclus audierea sau reaudierea a numeroşi martori, colaborarea cu  istorici, scriitori şi jurnalişti care au documentat subiectul evenimentelor din decembrie 1989 şi folosirea eficientă a datelor şi informaţiilor relevante apărute în vasta literatură care a avut ca obiect Revoluţia din Decembrie 1989; verificarea şi exploatarea arhivelor militare şi civile, precum şi fişarea, scanarea, analizarea şi valorificarea vastei arhive a Senatului României care a stat la baza elaborării Raportului Comisiei Senatoriale privind Revoluţia Română din Decembrie 1989 (28.730 file); obţinerea, studierea şi valorificarea de materiale audio-video referitoare la Revoluţie (Arhiva TVR, Arhiva Sahia Film, Arhiva Radiodifuziunii Române, filmări private);realizarea unei colaborări permanente şi eficiente cu diverse instituţii ale statului (Parlamentul României, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Facultăţile de drept din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca, Biblioteca Naţională, Arhivele Naţionale, etc.).                                                

“În cauză, urmărirea penală va continua cu celeritate şi eficienţă, urmând a fi administrate toate probele necesare privind edificarea completă asupra împrejurărilor şi  cauzelor  care au dus la moartea unui număr foarte mare de persoane, rănirea altora şi distrugerea unor bunuri de patrimoniu. De asemenea, în vederea îndeplinirii tuturor cerinţelor actualului Cod de procedură penală, urmează a fi reaudiate persoanele vătămate”, adăuga instituţia.

Ți-a plăcut articolul?





Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked as *