Meniu principal

A fost o dată ca niciodată primul Congres din istoria USR…

A fost o dată ca niciodată primul Congres din istoria USR...

Așa cum era de așteptat, primul Congres din istoria fragedă a USR a fost un exemplu de democrație. Par cuvinte mari și cel mai probabil nu pe placul celor obișnuiți cu clisura politică românească din ultimii aproape 30 de ani. Să nu fiu prost înțeleasă: Uniunea Salvați România le are pe ale ei și în destul de multe aspecte s-a aliniat, din păcate, la tușa groasă a politicii tradiționale românești. USR are meciuri interne, are curente politice diferite, are oameni diverși și, bineînțeles, foarte multe opinii diametral opuse.

În lunile care au trecut de la alegerile parlamentare, Uniunea Salvați România a trecut de la statutul de partid-ONG la cel de formațiune cu pretenții la cel mai înalt nivel. A reușit să convingă? Dacă e să ne luăm după sondajele aruncate ”pe piață” de unii sau alții, nu, nu a reușit să convingă. Ca un copil care de abia a început să meargă, USR a căzut, s-a mai ridicat, a căzut din nou, a făcut buba la cap, și-a mai pus un plasture și a ajuns în stadiul în care învață să facă la oliță.

Adică am ajuns la Congres. Patru candidați pentru funcția de președinte: Nicușor Dan, o fătucă din București, nenea care i-a bătut la poartă lui Dragnea în Teleorman și deputatul clujean ”responsabil cu echilibrul emoțional” al USR (Oana Bîzgan dixit). Mulți pretendenți (peste 55) la cele 20 de posturi de membru în Biroul Național, forul care va conduce, practic, partidul. Două tabere aproape declarate: una a lui Nicușor Dan și cealaltă a oamenilor lui Dacian Cioloș care au candidat la parlamentare pe listele USR.

O să explic de ce democrație. Deși Statutul fusese discutat și răsdiscutat de-a lungul a cel puțin o lună înaintea Congresului, când a venit vorba de votat, nu s-a prea votat pe bandă rulantă. Dovadă stau cele aproape 12 ore în care useriștii s-au certat, din nou, pe aproape fiecare articol din Statut. Unii erau redundanți, însă ce să-i faci, în democrație accepți și mergi mai departe. 

În ziua celui mai important vot, pe conducerea formațiunii, din cauza timpului scurt, s-a luat decizia ca în loc ca fiecare dintre candidați să susțină un discurs de trei minute pe scena Cinametografului ”Florin Piersic”, aceștia să aibă discuții libere cu delegații, a mesele pregătite pe hol, pentru a-și ”vinde” candidatura, timp de o oră și jumătate. N-au fost aplaudaci, n-au fost oameni care să le facă semne celor din sală să-și aplaude cu fervoare conducătorii.

Singurii care au beneficiat de timp special alocat au fost candidații la președinția USR. Reconosc că mă așteptam ca lui Nicușor Dan să-i fie acordat privilegiul de a vorbi ultimul, pentru a fi cel care ”imprimă” ultima impresie înaintea votului. Nu a fost așa. A fost, de fapt, primul, nu pentru că așa s-a decis, ci pentru că așa a hotărât calculatorul, în baza unei trageri la sorți pe Random.org. Mai mult, cum Nicușor Dan a vorbit 13 minute, în loc de cele zece alocate oficial, timpul a fost majorat și pentru ceilalți trei candidați. Democratic.

În discursul de prezentare a propriului proiect pentru următorii doi ani, Nicușor Dan a invocat înțelegeri subterane pentru voturile necesare accederii în BN, lipsa de colegialitate și faptul că unii membri (a dat exemplul celor in Diaspora, de la Paris) nu îi spun în față ceea ce cred cu adevărat. A folosit cuvinte care numai la mobilizare nu duc cu gândul, precum ”mâhnit”, ”consternat”, ”dezamăgit” și alte asemenea. Nici nu se putea altfel, în condițiile în care, așa cum am mai spus, USR învață să-și refuleze micile mizerii acumulate în nici un an de existență. Deci, Nicușor Dan, discurs de lider – ioc!

Următoarea candidată ”randomizată” la discurs a fost Cornelia German. Am apreciat candoarea și naivitatea sa hipsterească (nu că ar fi un lucru rău!), curajul de a compara frica noastră de extracția măselei de minte cu cea de a ne implica în politică. Din păcate, a fost un discurs prea gândit în stil de PR pentru a epata. Multe cuvinte, mult context și o nebuloasă în claritate. Iar asta s-a văzut. Unii au aplaudat-o condescendent, alții au cam râs. Dar, nah, vorbim de USR și din nou de democrație, pentru că la PSD n-ai să vezi nicicând așa ceva.     

A urmat Șerban Marinescu, cel care a mers de mână cu Nicușor Dan în Teleorman, a candidat acolo pentru Parlament și a luat peste 3% din voturi. Dicție ciudată, accent pus aiurea pe anumite cuvinte, aluzii la nevoia USR de a marșa pe extindere, pe schimbarea  paradigmei și pe trecerea de la adolescența cu coșuri la maturitatea cu ten finuț. Ca și Cornelia German, a făcut voalat referire la Nicușor Dan și la modul său de a conducere USR-ul. Nu a fost, însă, convingător.

Ultimul, dar nu cel din urmă dacă este să ne luăm după cele 61 de voturi obțnute (o treime și un pic din cele ale lui Nicușor Dan), a fost clujeanul Emanuel Ungureanu. Savuros, la sentiment și aducător de satisfacție celor care s-au simțit trădați atunci când liderul partidului l-a alungat pe Dacian Cioloș de la poarta USR. A fost, însă insuficient pentru a-l învinge pe Nicușor Dan, încă văzut ca tatăl și mama formațiunii. Ceea ce, până la urmă, este adevărat. Feeling-ul general a fost, însă, acela că, în cazul în care în doi ani de zile, adică până la următorul Congres, Dan nu va reuși să ridice partidul, acesta își va pierde, în mod cert, funcția.

Și cum întrebarea de baraj: s-au ”potolit” apele în USR după acest Congres? În mod cert nu, deși majoritatea delegaților își pun speranța în noul Birou Național, în care și cei din provincie au reprezentativitate (să nu trecem, însă, cu vederea faptul că din 21 de membri doar doi sunt femei!). Un Biroul Național în care au reușit, totuși, să intre două persoane apropiate de Dacian Cioloș (Cristian Ghinea și Cătălin Drulă) pe care Nicușor Dan și oamenii săi nu i-ar fi vrut. Dar iarăși vorbim de democrație.

Vechile nemulțumiri rămân, Dacian Cioloș continuă să-și promoveze intens Platforma 100, Nicușor Dan declară diplomat, însă fără a convinge pe cineva, că nu-l exclude din calcul pe fostul premier, iar membrii simpli se pregătesc de vacanță. Că-i democrație.

Ți-a plăcut articolul?





Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked as *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.