Meniu principal

Ca-n America de Sud: Dragnea vrea să modifice Codul penal ca să scape de pușcărie

New York Times: România slăbeşte legislaţia privind abuzul în serviciu, în doar trei zile

Comisia Iordache a anunțat, miercuri, modificările pe care vrea să le aducă Codurilor penale. Unele sunt extrem de  importante și ar putea avea efect inclusiv asupra unor procese aflate în derulare sau chiar în cazul unor condamnări pronunțate deja. Beneficiar direct: șeful PSD, Liviu Dragnea.

O modificare ce atrage atenția se referă la redactarea motivării unei hotărâri judecătorește definitive și la semnarea acestor documente. Se introduce obligația – care până acum nu exista – ca o hotărâre definitivă (de condamnare sau de achitare) să fie motivată în cel mult 30 de zile sau în cazuri excepționale în 60 de zile (dacă judecătorii își motivează imposibilitatea de a o face în 30 de zile). În plus, potrivit propunerii venite dinspre Comisia Iordache, motivarea trebuie semnată de toți judecătorii care au participat la ultimul termen de judecată la dezbateri, deliberări, pronunțarea sentinței. În cazul în care acest lucru nu este posibil, indiferent de motiv, atunci cauza se repune pe rol, deci practic se reia judecata ultimului termen într-o nouă componență a completului de judecată.

Se introduce un nou motiv de revizuire, ceea ce înseamnă o cale extraordinară de atac – nemotivarea sau nesemnarea de către toți judecătorii care au participat la luarea unei decizii a motivării.  Revizuirea sentinței poate fi cerută oricând, chiar și după moartea persoanei condamnate.

Prin urmare, dacă va fi adoptată această prevedere, practic i-ar deschide drum lui Liviu Dragnea pentru o schimbare a condamnării sale primite în dosarul referendumului (doi ani de închisoare cu suspendare). În cazul sentinței lui, motivarea nu a fost semnată de către toți judecătorii care au participat la luarea deciziei de condamnare și au trecut opt luni de la pronunțarea sentinței până ea a fost motivată. Motivarea a fost redactată de unul dintre judecătorii care au participat la luarea deciziei, însă pentru Livia Stanciu, fosta președintă a Înaltei Curți, între timp pensionată și numită judecător la CCR, a semnat înlocuitoarea ei, Cristina Tarcea. Liviu Dragnea a speculat această întârziere și a vrut să deschidă un proces, dar plângerea i-a fost respinsă. 

Alte prevederi, conform proiectului Comisiei Iordache, se referă la faptul că procurorii nu vor mai avea voie să dea niciun fel de informaţii despre dosarele penale, despre cei vizaţi de acestea şi nici despre modul în care au fost comise faptele penale.

Mai mult, modificările aduse codurilor penale vor să descurajeze denunţătorii să mai colaboreze cu organele de anchetă.

O audiere nu poate dura mai mult de 6 ore pe zi este o altă prevedere nou introdusă. De asemenea, persoanele condamnate pentru mai multe infracţiuni nu mai pot cumula mai mult de trei ani la pedeapsă.

Propuneri de modificare a Codului de procedură penală, în rezumat:

REVIZUIRI SENTINŢE
– Revizuirea sentinţelor definitive s-ar putea face dacă judecătorul care a dat sentinţa nu a semnat şi redactat motivarea acesteia. Prevederea aceasta l-ar ajuta în principal pe Liviu Dragnea, pentru că Livia Stanciu, judecătoarea care a condus completul de judecată în dosarul Referendumul, s-a pensionat înainte ca sentinţa să fie redactată, astfel că motivarea a fost semnată de succesoarea sa, Cristina Tarcea.

REDUCERI PEDEPSE
– parlamentarii Coaliţiei propun reducerea de la două treimi la jumătate a executării pedepsei înaintea eliberării condiţionate.

DESCURAJAREA DENUNŢĂTORILOR
– pot beneficia de reducerea la jumătate a pedepselor în propriile dosare doar cei care denunță în termen de 6 luni de la comiterea faptei denunțate, indiferent care este aceea. În prezent nu există acest termen, cei care denunță  infracțiunea, dacă mărturia se confirmă, beneficiază de reducerea la jumătate a pedepselor în propriile dosare.
–  darea de mită și cumpărarea de influență nu sunt incriminate decât dacă sunt denunțate de făptuitor în termen de cel mult șase luni de la săvârșirea faptei.  Acum nu există acest termen, oricând denunți, beneficiezi de impunitate.

RESPECTAREA PREZUMŢIEI DE NEVINOVĂŢIE
– Interdicția parchetelor de a comunica public despre anchete pe rol sau aflate în cameră preliminară – aceasta înseamnă nu vom mai avea comunicate ale DNA sau DIICOT de puneri sub acuzare, inculpări, trimiteri în judecată.
– pedepsirea cu închisoare de la 6 luni la 3 ani a autorităților care fac declarații publice ce indică vinovăția unei persoane pentru care nu s-a pronunțat o decizie definitivă
– declarațiile suspectului sau inculpatului se înregistrează obligatoriu audio, cel puțin, sub sancțiunea nulității
– mandatul de percheziție trebuie să cuprindă clar bunurile sau documentele căutate, sub sancțiunea nulității
– audierea nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore
– avocatul trebuie să aibă cel puțin 6 ore la dispoziție pentru a studia dosarul înainte de judecarea cererii de arestare
– sechestrul pe bunuri nu poate fi menținut mai mult de un an în timpul urmăririi penale sau 3 ani în total
– interdicția de a prezenta suspecți încătușați în public

RESTRICŢII PENTRU PROCURORI
– Procurorii nu mai pot cere de la bănci date financiare ale unor persoane fără mandat de la judecător; în prezent se poate, în cazuri de urgență
– Procurorii nu mai pot ridica de la percheziții bunuri sau probe care vizează fapte ce nu sunt prevăzute în mandatul pe care îl au, trebuie să ceară alt mandat, pentru noile bănuieli.
– Procurorii nu pot folosi în dosare pentru infracțiuni ordinare înregistrări obținute în baza Legii siguranței naționale pentru fapte de terorism.

Iată, concret, cum sună modificările propuse de Comisia Iordache la Codul de procedură penală:

10. La articolul 75, alineatul (1) litera d) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se
suspendă executarea pedepselor accesorii”.
„d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul
urmăririi penale sau al judecăţii, până la terminarea cercetării judecătoreşti în faţa
primei instanţe, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un
interval de 5 ani anterior comiterii faptei.”

11. La articolul 75 alin. (2), după litera (b) se introduc două noi litere, literele
(c) și d), cu următorul cuprins:
„(c) conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii;
d) conduita după săvârșirea infracțiunii şi în cursul procesului penal, fără a se
aprecia această circumstanță în defavoarea inculpatului, dacă aceasta a adoptat o
poziție de nerecunoaștere a săvârșirii infracțiunii, deoarece s-a considerat
nevinovat”.

La articolul 277, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (31
„(3) cu următorul cuprins:
129. La articolul 290, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
) Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin
care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este
considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de
urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni
de la data săvârşirii acesteia.”

„(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de
urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni
de la data săvârşirii acesteia.”

2. La articolul 4, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alin. (3)
– (6) cu următorul cuprins:
“(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră
preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi
furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi
publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi
persoanele ce fac obiectul acestor proceduri.
(4) În cursul urmării penale sau al judecăţii

“(2) Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure
subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării,
care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepția luării sau judecării măsurilor
preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore şi înlesnirile
necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului
material de urmărire penală în formă electronică.”

20. La articolul 92, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data
şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul
de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, email
sau prin alte asemenea mijloace, cu comunicarea activităţii ce urmează a se
efectua, indicarea datelor de identitate a persoanei care urmează a fi audiate, cu
cel puţin 24 de ore înainte de efectuarea activităţii, încheindu-se în acest sens un
proces-verbal. Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de
urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. În cazul în care
martorii sau subiecții procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu
aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut
de persoană amenințată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală
cât și de judecată”.

“(2) Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal, fiind
lovite de nulitate absolută.
(5) Probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează în plic sigilat la sediul
parchetului, în ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al
instanţei, în ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată.”

26. După alin. (3) al art. 103 se introduc două noi alineate, alin. (4) și (5),
cu următorul cuprins:
„(4) Condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării
pedepsei nu pot fi dispuse pentru alte fapte decât cele pentru care s-a dispus
trimiterea în judecată.Nu se poate dispune extinderea procesului penal în faza
de judecată pentru alte fapte sau circumstanțe decât cele pentru care s- a dispus
trimiterea în judecată. Schimbarea încadrării juridice poate fi dispusă numai în
cazul în care situația de fapt poate primi o altă încadrare juridică decât cea
reținută în actul de trimitere în judecată.

27. La art. 106, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu
următorul cuprins:
“(11) Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.”

La articolul 110, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu
următorul cuprins:
„(11) Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu
mijloace tehnice audio sub sancțiunea excluderii acestei probe.”

La articolul 143, după alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (41) cu următorul cuprins:
„(41) Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care
nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, care nu au legătură cu
infracţiunea sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la
identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul
de urmărire penală.

La articolul 145, după alineatul (5) se introduc nouă alineate noi,
alineatele (6)- (14), cu următorul cuprins:
“(6) Persoana informată potrivit alin. (1) poate face contestatie, atât cu privire
la legalitatea, temeinicia şi proporţionalitatea măsurii de supraveghere tehnică
căreia i-a fost supusă (…) cât şi cu privire la legalitatea modalităţii de
punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică.

După articolul 145 se introduce un nou articol, articolul 1451 cu
următorul cuprins:
„Art. 145*1 – (1) Datele, informațiile și rezultatele mandatelor de supraveghere
tehnică obținute în baza Legii nr. 51/1991 nu pot fi utilizate în alte cauze și
pentru cercetarea altor infracțiuni decât cele ce afectează siguranța națională,
potrivit acestei legi și pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat
solicitarea, sub sancțiunea nulității absolute.

La art. 159, după alin. (8) se introduce un nou alineat, alin. (81), cu
următorul cuprins:
“(8*1) Neindicarea obiectelor sau a persoanelor căutate împiedică efectuarea
percheziției de către organul judiciar

După art. 171 se introduce un nou articol, art. 171*1, cu următorul
cuprins:
“171*1 – (1) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate
silit, potrivit art. 170 și 171 pot fi folosite ca probe numai pentru dovedirea
infracțiunilor ce fac obiectul dosarului în care au fost solicitate. În cazul în care,
pe parcursul percheziționării, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de
săvârșire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziție și în
legătură cu acele fapte sau persoane.

64. La articolul 249, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul
cuprins: „(4) (…) Durata măsurilor asigurătorii în faza de urmărire penală nu poate depăşi 1 an, iar durata totală nu poate depăşi 3 ani.

103. La articolul 453 alineatul (1), după litera f) se introduc două noi litere, lit. g) şi h) cu următorul cuprins:
“g) neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care aparticipat la soluţionarea cauzei;

96. La articolul 406, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:

(4) În caz de împiedicarea vreunuia dintre membrii completului de judecată de
a semna, cauza se repune pe rol şi se reiau dezbaterile. Când împiedicarea îl
priveşte pe grefier, hotărârea se semnează de grefierul-şef. În toate cazurile se face
menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea.”

Ți-a plăcut articolul?





Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked as *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.